Pentru prima oară, un studiu inventariază politicile privind alimentația în școli

Ca parte a eforturilor Comisiei Europene de a contribui la reducerea obezității infantile, serviciul științific intern al Comisiei, Centrul Comun de Cercetare (JRC), a publicat primul raport cuprinzător referitor la politicile privind alimentația în școli în Europa. Potrivit studiului, țările europene recunosc contribuția importantă a alimentației în școli la sănătatea, dezvoltarea și performanțele școlare ale copiilor. Toate țările cuprinse în studiu (cele 28 de state membre ale Uniunii Europene + Norvegia și Elveția) au orientări privind alimentația în școli, deși orientările respective variază considerabil. Măsurile naționale care vizează promovarea dietelor sănătoase în școli variază de la orientări facultative privind dimensiunile porțiilor, de exemplu, la interdicții totale, inclusiv în ceea ce privește comercializarea, ale distribuitoarelor automate și ale băuturilor îndulcite cu zahăr.

Comisarul pentru sănătate, Tonio Borg, a declarat: „Aproape o treime dintre copiii europeni sunt supraponderali sau obezi și, prin urmare, riscă să contracteze boli care pot fi prevenite, inclusiv diabetul de tip 2. Școlile sunt parteneri importanți în eforturile noastre de a încuraja copiii să adopte obiceiuri alimentare sănătoase, astfel încât să crească sănătoși, să aibă rezultate școlare bune și să-și dezvolte pe deplin potențialul. Așadar, prima evaluare a politicilor privind alimentația în școli este o contribuție importantă la lupta noastră împotriva obezității.”

Comisarul pentru cercetare, inovare și știință, Máire Geoghegan-Quinn, a adăugat: „Acest raport oferă factorilor de decizie politică, educatorilor și oamenilor de știință o bună bază pentru investigarea posibilelor legături dintre politicile privind alimentația în școli și sănătatea publică și pentru evaluarea eficacității cu care sunt promovate obiceiurile alimentare sănătoase.”

Anunțuri

Proiectul de buget al UE pentru 2015 sprijină creșterea economică

„Combinarea moștenirii din trecut cu încercarea de a sprijini Europa să iasă din criză, și toate acestea cu resurse mai limitate”. Acesta este modul în care comisarul UE pentru buget, Janusz Lewandowski, descrie proiectul de buget al UE pe 2015, așa cum a fost adoptat de Comisie (angajamente: 145,6 miliarde EUR; plăți: 142,1 miliarde EUR). Cea mai mare parte a acestor angajamente vizează proiecte viitoare menite să sporească puterea economică a Europei, în timp ce aproximativ 40% din plăți încă acoperă proiectele finanțate de UE în perioada financiară 2007-2013. De asemenea, Comisia propune o reducere suplimentară de 1% a personalului, a treia în trei ani.

„Bugetul UE reprezintă efortul a 28 de țări de a pune în comun o mică parte a resurselor lor astfel încât peste 500 de milioane de europeni să beneficieze de acestea într-o măsură cât mai mare”, adaugă domnul Janusz Lewandowski. „Astfel se evită duplicarea eforturilor la nivel național și fiecare dintre statele noastre membre este mai puternic, deoarece prin eforturi combinate se obțin rezultate mai bune decât printr-o acțiune fragmentată. Proiectul de buget pe 2015 reprezintă 1% din VNB-ul ansamblului statelor membre și reușește să țină seama de problemele importante actuale și viitoare, precum criza din Ucraina sau nevoia de a consolida securitatea energetică a UE prin reorientarea resurselor sale precare.”

Majorarea propusă, de 2,1% în credite de angajament și de 1,4% în credite de plată, este practic absorbită de rata estimată a inflației pentru 2015.

Creditele de angajament se axează pe noile programe (CFM 2014-2020) și aproape 60% din suma propusă este destinată programelor de sprijinire a cercetării și inovării, a tineretului și întreprinderilor din Europa.

Cea mai mare parte a creditelor de plată este alocată domeniilor care stimulează creșterea economică și ocuparea forței de muncă (+ 29,5% față de 2014), cum ar fi cercetarea (Orizont 2020), rețelele transeuropene de energie, transporturi și TIC (Mecanismul pentru interconectarea Europei) sau inițiativa „Locuri de muncă pentru tineri”.

Alte domenii în care se înregistrează creșteri de plăți sunt Fondul pentru azil, migrație și integrare (+140%) și protejarea sănătății europenilor și a consumatorilor europeni (+20%).

Costurile de funcționare ale UE rămân stabile, la aproximativ 4,8% din bugetul total. Majorarea (+ 1,6%) este aproape de valoarea estimată a ratei inflației, prin urmare, bugetul nu crește în termeni reali. Proiectul de buget include, de asemenea, a treia reducere de 1% a personalului în trei ani. În cele din urmă, Comisia a redus cererile în materie de cheltuieli și resurse umane ale altor instituții ale UE pentru a le alinia mai bine cu obiectivul de reducere a personalului cu 5% în 5 ani și a aplicat reduceri ale altor cheltuieli administrative.

A 10-a aniversare a reunificării Europei

Data de 1 mai 2014 marchează cea de-a 10-a aniversare acelei mai mari extinderi din istoria UE, care a făcut posibilăaderarea a nu mai puțin de 10 noi state membre, majoritateadin Europa Centrală și de Est.„Uniți, contăm mai mult pe scena internațională; uniți, avemmai multe șanse nu doar să ne apărăm interesele, ci și să nepromovăm valorile”, a declarat președintele Comisiei, JoséManuel Barroso, cu ocazia acestei aniversări istorice.La rândul său, comisarul pentru extindere, Štefan Füle, a afirmat că „aderarea a 10 state membre, la 1 mai2004, ne-a adus tuturor mai multă stabilitate, securitate și prosperitate. Acest proces a reîntregitcontinentul, punând capăt divizării artificiale instaurate în timpul războiului rece”.Extinderea UE către țările din Europa de Est a consolidat democrația, libertatea și statul de drept pentrumulte popoare care au fost nevoite să trăiască în spatele Cortinei de fier. Aderarea la Uniunea Europeanăa fost un semn de speranță într-un viitor mai bun pentru milioane de oameni.După zece ani, Europa este mai puternică, mai bogată și mai sigură, pe plan politic, economic și cultural.Datorită extinderii, UE a devenit cea mai mare piață unică din lume. Intensificarea schimburilorcomerciale între statele membre înseamnă locuri de muncă, investiții și creștere economică. Deasemenea, extinderea a consolidat inflluența Europei pe scena mondială. O Uniune formată din 500 demilioane de cetățeni are un cuvânt mai greu de spus în întreaga lume.

Bilantul realizarilor Comisiei Europene

Ce a făcut Comisia Europeană pentru dumneavoastră în ultimii cinci ani? Astăzi, Comisia Europeană a publicat un rezumat al celor mai importante beneficii pe care le-a adus cetățenilor și întreprinderilor în acest mandat.
În broșura on-line publicată astăzi, președintele Barroso prezintă principalele realizări din actualul mandat, iar comisarii includ câte trei exemple concrete ilustrând valoarea adăugată pe care Comisia Europeană a adus-o în cadrul fiecărui portofoliu.
Președintele Barroso a afirmat:
„Pentru a ne adapta la schimbări, a fost nevoie să facem schimbări. Dacă cei cinci ani care au precedat actualul mandat al Comisiei au fost marcați de aspecte constituționale soluționate oficial prin adoptarea Tratatului de la Lisabona, ultimii cinci ani au stat sub semnul amenințării crizei financiare și a datoriei suverane. Putem să ne mândrim cu faptul că, în ciuda acestor provocări, am menținut Europa unită și deschisă și că am făcut-o mai puternică pentru viitor.
„Unită”, pentru că am reușit să rămânem împreună și chiar să ne extindem, în pofida presiunilor la care au fost supuse țările noastre. „Deschisă”, pentru că am cooperat cu partenerii noștri internaționali în cadrul G20 pentru a găsi soluții la nivel mondial, am continuat să încurajăm schimburile comerciale în UE și în restul lumii, ca mijloc de dezvoltare economică și ne-am menținut angajamentele față de țările în curs de dezvoltare. „Mai puternică”, pentru că reformele economice necesare sunt acum implementate peste tot în Europa, iar guvernanța noastră economică a fost consolidată, în special în zona euro, pentru a ne adapta mai bine economiile la globalizare.”
Context
Actuala Comisie, alcătuită din 28 de comisari, a intrat în funcție la 10 februarie 2010. Mandatul său expiră la 31 octombrie 2014.

Majoritatea romanilor consideră conditiile de munca din tara drept proaste

Potrivit celui mai recent sondaj, 64% dintre români apreciază condițiile de muncă din propria țară drept proaste, iar 55% consideră că, în plus, ele s-au și înrăutățit în ultimii 5 ani. În același timp, ei sunt mulțumiți în proporție de 75% și, respectiv, 72% în ceea ce privește timpul de lucru și echilibrul între viața profesională și cea profesională.

Acestea sunt doar câteva dintre concluziile referitoare la România din studiul Eurobarometru ce analizează modul în care criza a afectat calitatea muncii în Uniunea Europeană. Condițiile de muncă analizate includ următoarele: timpul de lucru, organizarea muncii, sănatatea și siguranța la locul de muncă, reprezentarea angajaților, relația cu angajatorul.

Sondajul a fost realizat în cele 28 de state membre, între 3 și 5 aprilie 2014. La studiu au participat 26.571 de respondenți din diferite grupuri sociale și demografice, care au fost intervievați prin telefon (fix și mobil), în limba lor maternă.

Rezultatele Eurobarometrului vor constitui o bază de discuție pentru dezbaterile pe tema perspectivelor actuale și viitoare ale acțiunilor UE în ceea ce privește condițiile de lucru, dezbateri ce se vor desfășura la Bruxelles în data de 28 aprilie. Cu prilejul lor, se va discuta despre modalitățile de a dezvolta în continuare o abordare coerentă și orientată spre viitor cu privire la condițiile de muncă din UE, în vederea asigurării unui nivel ridicat de calitate, siguranță și echitate la locul de muncă.

CE evidențiază problemele cu care se confruntă familiile internaționale și lansează o consultare privind acțiuni suplimentare

Un raport publicat astăzi de Comisia Europeană scoate în evidență problemele legale cu care continuă să se confrunte în întreaga Europă cuplurile internaționale (soți de cetățenii diferite) atunci când încearcă să soluționeze litigiile transfrontaliere privind căsătoria lor sau încredințarea copiilor lor. Mobilitatea crescândă a cetățenilor în cadrul Uniunii Europene a dus la creșterea numărului de familii ai căror membri sunt de cetățenii diferite, locuiesc în țări diferite din UE sau locuiesc într-un stat membru al UE a cărui cetățenie este posibil ca unii dintre aceștia să nu o dețină. Atunci când familiile se separă, este nevoie de cooperare judiciară transfrontalieră pentru a le oferi copiilor un mediu juridic sigur care să le permită să își mențină relațiile cu ambii părinți sau tutori chiar dacă unul dintre ei nu locuiește în același stat membru. Raportul publicat astăzi subliniază că trebuie depuse mai multe eforturi pentru a ajuta familiile internaționale să beneficieze de claritate juridică în astfel de situații (de exemplu să afle care este instanța competentă). Prin urmare, Comisia Europeană lansează o amplă consultare publică pentru a identifica soluții posibile, precum și o campanie de sensibilizare cu privire la ajutorul existent și la normele aplicabile în cazul în care familiile internaționale decid să se separe. Toate persoanele interesate pot trimite aici contribuții în cadrul acestei consultări. Consultarea se va desfășura până la 18 iulie.

„Într-o familie, separarea părinților este, prin natura ei, întotdeauna dificilă. Atunci când separarea are o dimensiune transfrontalieră, apar dificultăți juridice suplimentare din cauza complexității situației. De aceea, Europa trebuie să dispună de norme adecvate pentru a ajuta cuplurile să se separe cât mai ușor cu putință, în special în cazul în care sunt implicați copii”, a declarat doamna vicepreședinte Viviane Reding, comisarul UE pentru justiție. „În UE, normele pentru a stabili competența și a ajuta familiile internaționale sunt în vigoare din anul 2001, dar după 13 ani este timpul să îmbunătățim aceste norme. Cetățenii, avocații, judecătorii, autoritățile naționale și ONG-urile interesate — oricine își poate exprima opinia cu privire la tipul de măsuri pe care UE ar trebui să le adopte pentru a face și mai ușoară viața cuplurilor internaționale. ”

Roberta Angelilli, deputat în Parlamentului European, a declarat: „Aproximativ jumătate din cererile depuse la Biroul Mediatorului Parlamentului European pentru răpirile internaționale de copii de către unul dintre părinți sunt plângeri cu privire la nereguli legate de aplicarea dreptului european. Prin urmare, este important să se evalueze cu atenție aplicarea Regulamentului (CE) nr. 2201/2003 pentru a face corecții atunci când este necesar și pentru a asigura o punere în aplicare uniformă și eficientă a legislației. Din acest motiv, Parlamentul European efectuează, de asemenea, un studiu privind răpirea internațională de copii în Europa care vizează să examineze cadrul juridic și punerea sa în aplicare, la nivel european și la nivelul statelor membre, să asigure o mai mare certitudine pentru cetățeni și să protejeze mai bine copiii implicați în aceste situații.”

Raportul publicat astăzi de Comisia Europeană concluzionează că normele UE care sunt în vigoare în prezent i-au ajutat într-o măsură considerabilă pe cetățeni în soluționarea litigiilor matrimoniale transfrontaliere și a chestiunilor de răspundere părintească. Regulamentul din 2003 privind competența, recunoașterea și executarea hotărârilor judecătorești în materie de divorț și de separare și a hotărârilor judecătorești în materia răspunderii părintești pentru copii a contribuit la prevenirea procedurilor judiciare paralele în mai multe țări din UE, prin identificarea țării ale cărei instanțe au competențe în materie de divorț și de răspundere părintească (precum încredințarea și drepturile de vizită) — chiar și pentru copiii născuți în afara căsătoriei. Acesta a creat, de asemenea, un sistem de cooperare între autoritățile centrale din statele membre în materia răspunderii părintești și a facilitat asigurarea respectării dreptului de vizită pentru părinți și executarea anumitor hotărâri de înapoiere emise pentru a asigura înapoierea rapidă a copiilor în cazurile de răpire transfrontalieră a acestora de către unul dintre părinți.

Organismele responsabile cu aplicarea legislației privind combaterea muncii nedeclarate din România vor face parte în viitor din noua platformă europeană de cooperare în domeniu.

Comisia a propus crearea acestei platforme cu scopul de a preveni și descuraja într-un mod mai eficace munca nedeclarată. Toate statele membre UE vor deveni parte a acestei platforme, deoarece munca nedeclarată este o problemă comună pe plan european, iar participarea comună este esențială pentru găsirea de soluții pentru situațiile cu implicații transfrontaliere.

Platforma urmează să umple un vid existent la nivelul UE, unde problema muncii nedeclarate se discută doar sporadic și în mod necoordonat. Propunerea de creare a acestei platforme urmează să fie transmisă Parlamentului European și Consiliului de Miniștri al UE pentru adoptare.

Mai multe informații pe această temă se găsesc în comunicatul de presă din pagina:
http://ec.europa.eu/romania/news/09042014_munca_nedeclarata_platforma_comisia_europeana_ro.htm
Înregistrarea declarației de presă susținute de comisarul european pentru ocuparea forței de muncă, afaceri sociale și incluziune László ANDOR poate fi urmărită în pagina:
http://ec.europa.eu/avservices/video/player.cfm?ref=I088414