Deficitul de informații – o piedică în calea învățământului superior în multe țări ale UE

Prea puține țări folosesc informațiile pe care le colectează privind învățământul superior pentru a-și îmbunătăți universitățile și oportunitățile pe care le oferă studenților, arată raportul Eurydice. Raportul Modernisation of Higher Education in Europe: Access, Retention and Employability (Modernizarea învățământului superior în Europa: acces, păstrarea în structura de învățământ și capacitatea de inserție profesională) analizează măsurile pe care guvernele și instituțiile de învățământ superior le adoptă pentru a extinde accesul la învățământul superior, a majora numărul de studenți care își termină studiile (păstrarea în structura de învățământ) și a oferi studenților orientări privind intrarea pe piața forței de muncă (capacitatea de inserție profesională). Peste 30 de țări au participat la anchetă – toate statele membre ale UE, cu excepția Luxemburgului și a Olandei, la care s-au adăugat Islanda, Liechtenstein, Muntenegru, Norvegia și Turcia.

„Învățământul superior trebuie să facă mai mult pentru a remedia punctele slabe: de exemplu, dorim să încurajăm o mai mare diversitate a populației de studenți. Universitățile trebuie să atragă mai mulți studenți defavorizați, în special pe cei din familii cu venituri mici, persoanele cu handicap, cu statut de migrant sau provenind din etnii diferite. Pe lângă promovarea unei mai mari diversități, datele relevante ne pot ajuta să evaluăm mai bine impactul priorităților noastre de politică și să le modificăm, atunci când este necesar. Trebuie să ne îndreptăm spre o utilizare mai proactivă a datelor și a feedback-ului primit pentru a alimenta procesul de luare a deciziilor”, a declarat dna Androulla Vassiliou, comisar pentru educație, cultură, multilingvism și tineret.

Raportul arată că:
 deși multe țări colectează informații despre populația lor de studenți, de multe ori, analiza datelor nu este legată de obiective concrete (cum ar fi asigurarea accesului studenților defavorizați la învățământul superior) și multe țări nu știu dacă populația lor de studenți se diversifică (a se vedea figura 1);
 foarte puține țări [BE (fl), IE, FR, LT, MT, FI și UK (Scoția)] au stabilit obiective de îmbunătățire a accesului la învățământul superior pentru persoanele din grupuri subreprezentate, cum ar fi persoanele din familii cu venituri mici;
 aproximativ jumătate din sistemele europene de învățământ superior au programe de tranziție pentru studenții care nu provin direct din ciclul secundar (BE, CZ, DK, DE, IE, FR, AT, PL, PTSI, SE, SK, UK, IS, HR) și atribuie credite de învățământ superior prin care se recunoaște valoarea învățării anterioare a studenților (există și în ES, IT, LI, FI, NO). Este vizibilă în mod clar diviziunea geografică în ceea ce privește măsurile menite să extindă accesul la învățământul superior, întrucât acestea sunt mai frecvente în nordul și vestul Europei;
 un număr semnificativ de țări nu calculează în mod sistematic ratele de absolvire și/sau de abandon. Printre acestea se numără și țări având politici care vizează păstrarea în structura de învățământ și absolvirea, dar care în mod clar nu dispun de date de bază pentru a analiza impactul acestor politici;
 în majoritatea țărilor, instituțiile de învățământ superior trebuie să prezinte informații cu privire la capacitatea de inserție profesională (de exemplu, rata de ocupare a forței de muncă în rândul propriilor absolvenți, modul în care instituțiile respective dezvoltă competențele de care absolvenții lor au nevoie pentru a-și găsi un loc de muncă) în scopul asigurării calității. Cu toate acestea, informațiile privind cariera urmată de absolvenți sunt deocamdată rar utilizate pentru a elabora politicile privind învățământul superior;

Anunțuri

Modificarea bugetului astfel încât să acopere cercetarea, educația, sprijinul pentru întreprinderi și politica de coeziune

Comisia propune să majoreze nivelul creditelor de plată pentru anul 2014 cu 4,738 miliarde EUR pentru a acoperi noile obligații legale în materie de cercetare și inovare, educație și sprijin pentru întreprinderile mici și mijlocii. Trebuie abordate cererile de rambursare mai ridicate introduse de statele membre în cadrul politicii de coeziune, precum și situația dificilă din Ucraina. Comisia propune să utilizeze marjele nealocate de sub plafonul de plăți și să recurgă la un instrument special, și anume marja pentru situații neprevăzute1.
Cu toate acestea, costul net pentru statele membre va fi semnificativ mai redus, și anume de 2,165 miliarde EUR, deoarece Comisia va realiza venituri suplimentare de peste 1,5 miliarde EUR, în principal din amenzile aplicate pentru încălcarea normelor din domeniul concurenței, respectiv de peste 1 miliard EUR din executarea bugetului pe 2013.

Proiectul de buget rectificativ nr. 3 răspunde nevoilor de plăți suplimentare pentru programele UE care au fost consolidate pentru a sprijini redresarea economică a Europei, creșterea economică și crearea de locuri de muncă: Orizont 2020 (cercetare), Inițiativa „Locuri de muncă pentru tineri”, Erasmus+ (educație), COSME (sprijin pentru întreprinderi). În plus, mai multe acte legislative au fost încheiate după adoptarea bugetului pentru 2014 și necesită mai multe credite de plată. În ultimul rând, alte programe necesită alocări suplimentare pentru a se acoperi nevoile de anul trecut.

Propunerea acoperă și politica de coeziune, deoarece sunt necesare aproximativ 3,4 miliarde EUR pentru a face față cererilor de rambursare neobișnuit de ridicate introduse de statele membre, precum și pachetul de sprijin pentru Ucraina (250 de milioane EUR pentru a acoperi plata primei tranșe în iunie 2014).

A 10-a aniversare a reunificării Europei

Data de 1 mai 2014 marchează cea de-a 10-a aniversare acelei mai mari extinderi din istoria UE, care a făcut posibilăaderarea a nu mai puțin de 10 noi state membre, majoritateadin Europa Centrală și de Est.„Uniți, contăm mai mult pe scena internațională; uniți, avemmai multe șanse nu doar să ne apărăm interesele, ci și să nepromovăm valorile”, a declarat președintele Comisiei, JoséManuel Barroso, cu ocazia acestei aniversări istorice.La rândul său, comisarul pentru extindere, Štefan Füle, a afirmat că „aderarea a 10 state membre, la 1 mai2004, ne-a adus tuturor mai multă stabilitate, securitate și prosperitate. Acest proces a reîntregitcontinentul, punând capăt divizării artificiale instaurate în timpul războiului rece”.Extinderea UE către țările din Europa de Est a consolidat democrația, libertatea și statul de drept pentrumulte popoare care au fost nevoite să trăiască în spatele Cortinei de fier. Aderarea la Uniunea Europeanăa fost un semn de speranță într-un viitor mai bun pentru milioane de oameni.După zece ani, Europa este mai puternică, mai bogată și mai sigură, pe plan politic, economic și cultural.Datorită extinderii, UE a devenit cea mai mare piață unică din lume. Intensificarea schimburilorcomerciale între statele membre înseamnă locuri de muncă, investiții și creștere economică. Deasemenea, extinderea a consolidat inflluența Europei pe scena mondială. O Uniune formată din 500 demilioane de cetățeni are un cuvânt mai greu de spus în întreaga lume.