Lecție despre Europa. Ce se schimbă odată cu alegerile europarlamentare?

Pentru prima dată în istoria UE, rezultatul alegerilor din 2014 pentru Parlamentul European va determina cine va conduce Comisia Europeană, organul executiv al UE. Candidații pentru celelalte portofolii ale Comisiei vor trebui și ei să treacă printr-o fază dură de verificare înainte de a-și prelua funcția.
Odată stabilită componența Comisiei, deputații se pot apleca asupra atribuțiilor principale care le revin: elaborarea de legi care influențează viața de zi cu zi a cetățenilor europeni, precum și stabilirea bugetului anual al UE, competențe pe care le împarte cu Consiliul de Miniștri (ai celor 28 de guverne naționale din cadrul UE) într-un mod asemănător unui sistem bicameral. De asemenea, Parlamentul are competențe de supraveghere și control asupra celorlalte instituții UE: el monitorizează modul în care instituțiile își desfășoară activitatea și felul cum cheltuie acestea banii contribuabililor. Nu în ultimul rând, Parlamentul acționează ca o cutie de rezonanță pentru preocupările cetățenilor și poate propune teme noi pe agenda politică europeană.
Iată o scurtă prezentare a competențelor și a responsabilităților Parlamentului.

Pentru prima dată, statele membre vor trebui să ia în considerare rezultatele alegerilor europene înainte de a desemna candidatul pentru funcția de președinte al Comisiei. Procedura va fi următoarea:
• ținând seama de rezultatele alegerilor europene, șefii de stat sau de guvern din statele membre vor propune un candidat pentru funcția de președinte al Comisiei;
• candidatul își va prezenta proiectul (de fapt, un manifest) în fața Parlamentului;
• candidatul va trebui să primească votul de încredere al majorității absolute a deputaților (376 dintre cei 751 de deputați); dacă primește aprobarea, candidatul este considerat „ales” de către Parlament; în caz contrar, statele membre trebuie să propună un nou candidat;
• președintele-ales împreună cu guvernele naționale ale statelor membre convin asupra unei liste de candidați pentru celelalte portofolii ale Comisiei (câte un candidat din fiecare stat);
• candidații sunt supuși unor audieri de confirmare în Parlament (aceste audieri nu sunt simple formalități: Parlamentul a mai respins în trecut candidați care au fost considerați nepotriviți pentru funcția de comisar);
• președintele și comisarii, ca organism unitar, se supun unui vot unic de aprobare de către Parlament, pentru care este nevoie de o majoritate simplă (majoritatea voturilor exprimate);
• dacă este aprobată de Parlament, noua Comisie este numită oficial de șefii de stat sau de guvern ai UE.

Politicile europene, cum ar fi agricultura, dezvoltarea regională, energia, transporturile, mediul, ajutorul pentru dezvoltare și cercetarea științifică beneficiază de finanțare UE. În acest scop, bugetul de cheltuieli al Uniunii Europene pe termen lung trebuie să fie aprobat de guvernele naționale și de deputații în Parlamentul European; ulterior, în fiecare an, cele două părți decid în comun modul în care va fi cheltuit bugetul anual.
De asemenea, Parlamentului îi revine responsabilitatea de a verifica dacă banii contribuabililor au fost cheltuiți în scopurile stabilite și de a valida conturile dacă rezultatele verificării sunt satisfăcătoare. În numeroase cazuri, Parlamentul a solicitat controale mai stricte, iar în 1999, el a obligat Comisia să demisioneze în bloc din cauza gestionării defectuoase a bugetului.

Reforma bugetului pentru o Europa in schimbare

In vremuri de criza, suntem cu totii mai atenti la cheltuieli. Renuntam la ceea ce nu este absolut necesar si investim in viitor.
Aceasta este si abordarea Uniunii Europene. Propunerea de buget inaintata de Comisie vizeaza intocmai investitiile si masurile menite sa asigure cresterea economica in viitor.

Importanta multilingvismului constientizata de europeni

Saptamana trecuta va prezentam stirea in care Comisia Europeana se pregateste sa  publice doua rapoarte dedicate multilingvismului si invatarii limbilor straine. Iata ca in aceasta saptamana, sondajul Eurobarometru intitulat „Europenii si limbile lor” si-a aflat rezultatele.