In suprarealismul lui Dali..

Uneori ma simt ca intr-un tablou de Dali!
De fapt, in jurul meu se intampla lucruri ce se incadreaza in curentul suprarealist. Traim in realitati paralele, fiecare simte diferit lucruri care pana mai ieri pareau sa fie lucrate dupa un tipar stabilit, fiecare isi priveste proprii bocanci fara sa ridice ochii la parerile altora, pe fiecare il intereseaza propria-i bucata de cascaval.

De ce spuneam ca ma simt ca intr-un tablou de Dali? Pentru ca simt ca totul se scurge in juru-mi, lumea se misca in reluare, picioarele supradimensionate ingreuneaza circulatia, iar pestii ce inghit tigri sunt doar lucruri marunte in comparatie cu izbucnirea inconstientului prin metoda paranoico-critica cum ii placea chiar lui Dali sa spuna.
Interesul lui Dali pentru Sigmund Freud si implicit pentru inconstient se vede in toate lucrarile sale, asa cum reiese de altfel si intre noi..distorsionari, comprimari, pociri, fix asa e lumea..lumea nu-i normala, noi nu suntem normali, sau poate ca normalitatea este suprarealista. Normalitatea este Dali!
Dali s-a declarat el insusi un nebun genial pentru ca pictura lui şoca si era mereu in centrul lumii artistice. Numai ca vedeti, socul picturii sale a devenit in ziua de azi realitate.
Uneori am si sentimente dali-istice, parca din ce in ce mai des..insa greu de descris tocmai pentru ca vin dintr-o alta realitate, poate mai reala decat realitatea noastra!

dalithetemptation

Salvador_dali_montre_molle_au_moment

Salvador-Dali-Persistenta-Memoriei-1931

A avut vreun sens ce-am scris aici? Daca nu, iertare! Daca da, inseamna ca simtiti si voi á la Dali!

Si pentru ca vorbeam de Dali, iata si un videoclip care mi se pare ca se incadreaza surprinzator de bine in suprarealismul lui Dali.

Anunțuri