Masuri exceptionale de sprijin pentru producatorii de legume si fructe perisabile din UE

În contextul restricțiilor impuse de Federația Rusă asupra importurilor de produse agricole din UE, după discuțiile de săptămâna trecută din cadrul Comitetului de Management asupra situației pieței, Comisia Europeană activează măsuri de sprijin în ceea ce privește anumite fructe și legume perisabile.

Comisarul european pentru agricultură și dezvoltare rurală Dacian Cioloș a declarat: „Pornind de la situația de pe piață ca urmare a embargoului rusesc asupra importurilor de produse agricole din UE, cu intrare în vigoare de astăzi, voi lansa măsurile de urgență din cadrul Politicii Agricole Comune (PAC) care vor reduce pe ansamblu oferta de anumite produse din legume și fructe pe piața europeană, dacă și când presiunile asupra prețurilor vor deveni prea mari, în următoarele luni. Toți fermierii care produc aceste legume și fructe – indiferent dacă fac parte din organizații de producători sau nu – vor fi eligibili pentru a beneficia de aceste măsuri de sprijinire a pieței în cazul în care le consideră potrivite. O acțiune cât mai rapidă va oferi un sprijin eficient pentru prețul plătit producătorilor de pe piața internă și ​va ​ajuta piața să se adapteze și să fie rentabilă”.

Rusia este principala piață de export pentru mai multe tipuri de fructe și legume, iar interdicția de import a fost anunțată în plin sezon de recoltare. Pe baza celor mai recente date, impactul începe să fie simțit pe anumite piețe. Fermierii și exportatorii nu și-au putut face planuri care să ia în considerare embargoul și, în mod clar, nu toți vor găsi la timp suficiente piețe alternative.

Situația curentă de pe piață pentru toate produsele va fi discutată într-o altă reuniune cu experții din statele membre și cei ai Parlamentului European, reuniune programată să aibă loc vineri, 22 august, la Bruxelles.

Comisia Europeană va continua să monitorizeze evoluția piețelor pentru toate sectoarele afectate de embargoul impus de Federația Rusă asupra produselor agricole și alimentare, în strânsă cooperare cu statele membre, și nu va ezita să sprijine în continuare sectoarele puternic dependente de exporturile către Rusia sau să adapteze măsurile deja anunțate, dacă este necesar.

Pentru prima oară, un studiu inventariază politicile privind alimentația în școli

Ca parte a eforturilor Comisiei Europene de a contribui la reducerea obezității infantile, serviciul științific intern al Comisiei, Centrul Comun de Cercetare (JRC), a publicat primul raport cuprinzător referitor la politicile privind alimentația în școli în Europa. Potrivit studiului, țările europene recunosc contribuția importantă a alimentației în școli la sănătatea, dezvoltarea și performanțele școlare ale copiilor. Toate țările cuprinse în studiu (cele 28 de state membre ale Uniunii Europene + Norvegia și Elveția) au orientări privind alimentația în școli, deși orientările respective variază considerabil. Măsurile naționale care vizează promovarea dietelor sănătoase în școli variază de la orientări facultative privind dimensiunile porțiilor, de exemplu, la interdicții totale, inclusiv în ceea ce privește comercializarea, ale distribuitoarelor automate și ale băuturilor îndulcite cu zahăr.

Comisarul pentru sănătate, Tonio Borg, a declarat: „Aproape o treime dintre copiii europeni sunt supraponderali sau obezi și, prin urmare, riscă să contracteze boli care pot fi prevenite, inclusiv diabetul de tip 2. Școlile sunt parteneri importanți în eforturile noastre de a încuraja copiii să adopte obiceiuri alimentare sănătoase, astfel încât să crească sănătoși, să aibă rezultate școlare bune și să-și dezvolte pe deplin potențialul. Așadar, prima evaluare a politicilor privind alimentația în școli este o contribuție importantă la lupta noastră împotriva obezității.”

Comisarul pentru cercetare, inovare și știință, Máire Geoghegan-Quinn, a adăugat: „Acest raport oferă factorilor de decizie politică, educatorilor și oamenilor de știință o bună bază pentru investigarea posibilelor legături dintre politicile privind alimentația în școli și sănătatea publică și pentru evaluarea eficacității cu care sunt promovate obiceiurile alimentare sănătoase.”

Proiectul de buget al UE pentru 2015 sprijină creșterea economică

„Combinarea moștenirii din trecut cu încercarea de a sprijini Europa să iasă din criză, și toate acestea cu resurse mai limitate”. Acesta este modul în care comisarul UE pentru buget, Janusz Lewandowski, descrie proiectul de buget al UE pe 2015, așa cum a fost adoptat de Comisie (angajamente: 145,6 miliarde EUR; plăți: 142,1 miliarde EUR). Cea mai mare parte a acestor angajamente vizează proiecte viitoare menite să sporească puterea economică a Europei, în timp ce aproximativ 40% din plăți încă acoperă proiectele finanțate de UE în perioada financiară 2007-2013. De asemenea, Comisia propune o reducere suplimentară de 1% a personalului, a treia în trei ani.

„Bugetul UE reprezintă efortul a 28 de țări de a pune în comun o mică parte a resurselor lor astfel încât peste 500 de milioane de europeni să beneficieze de acestea într-o măsură cât mai mare”, adaugă domnul Janusz Lewandowski. „Astfel se evită duplicarea eforturilor la nivel național și fiecare dintre statele noastre membre este mai puternic, deoarece prin eforturi combinate se obțin rezultate mai bune decât printr-o acțiune fragmentată. Proiectul de buget pe 2015 reprezintă 1% din VNB-ul ansamblului statelor membre și reușește să țină seama de problemele importante actuale și viitoare, precum criza din Ucraina sau nevoia de a consolida securitatea energetică a UE prin reorientarea resurselor sale precare.”

Majorarea propusă, de 2,1% în credite de angajament și de 1,4% în credite de plată, este practic absorbită de rata estimată a inflației pentru 2015.

Creditele de angajament se axează pe noile programe (CFM 2014-2020) și aproape 60% din suma propusă este destinată programelor de sprijinire a cercetării și inovării, a tineretului și întreprinderilor din Europa.

Cea mai mare parte a creditelor de plată este alocată domeniilor care stimulează creșterea economică și ocuparea forței de muncă (+ 29,5% față de 2014), cum ar fi cercetarea (Orizont 2020), rețelele transeuropene de energie, transporturi și TIC (Mecanismul pentru interconectarea Europei) sau inițiativa „Locuri de muncă pentru tineri”.

Alte domenii în care se înregistrează creșteri de plăți sunt Fondul pentru azil, migrație și integrare (+140%) și protejarea sănătății europenilor și a consumatorilor europeni (+20%).

Costurile de funcționare ale UE rămân stabile, la aproximativ 4,8% din bugetul total. Majorarea (+ 1,6%) este aproape de valoarea estimată a ratei inflației, prin urmare, bugetul nu crește în termeni reali. Proiectul de buget include, de asemenea, a treia reducere de 1% a personalului în trei ani. În cele din urmă, Comisia a redus cererile în materie de cheltuieli și resurse umane ale altor instituții ale UE pentru a le alinia mai bine cu obiectivul de reducere a personalului cu 5% în 5 ani și a aplicat reduceri ale altor cheltuieli administrative.

Deficitul de informații – o piedică în calea învățământului superior în multe țări ale UE

Prea puține țări folosesc informațiile pe care le colectează privind învățământul superior pentru a-și îmbunătăți universitățile și oportunitățile pe care le oferă studenților, arată raportul Eurydice. Raportul Modernisation of Higher Education in Europe: Access, Retention and Employability (Modernizarea învățământului superior în Europa: acces, păstrarea în structura de învățământ și capacitatea de inserție profesională) analizează măsurile pe care guvernele și instituțiile de învățământ superior le adoptă pentru a extinde accesul la învățământul superior, a majora numărul de studenți care își termină studiile (păstrarea în structura de învățământ) și a oferi studenților orientări privind intrarea pe piața forței de muncă (capacitatea de inserție profesională). Peste 30 de țări au participat la anchetă – toate statele membre ale UE, cu excepția Luxemburgului și a Olandei, la care s-au adăugat Islanda, Liechtenstein, Muntenegru, Norvegia și Turcia.

„Învățământul superior trebuie să facă mai mult pentru a remedia punctele slabe: de exemplu, dorim să încurajăm o mai mare diversitate a populației de studenți. Universitățile trebuie să atragă mai mulți studenți defavorizați, în special pe cei din familii cu venituri mici, persoanele cu handicap, cu statut de migrant sau provenind din etnii diferite. Pe lângă promovarea unei mai mari diversități, datele relevante ne pot ajuta să evaluăm mai bine impactul priorităților noastre de politică și să le modificăm, atunci când este necesar. Trebuie să ne îndreptăm spre o utilizare mai proactivă a datelor și a feedback-ului primit pentru a alimenta procesul de luare a deciziilor”, a declarat dna Androulla Vassiliou, comisar pentru educație, cultură, multilingvism și tineret.

Raportul arată că:
 deși multe țări colectează informații despre populația lor de studenți, de multe ori, analiza datelor nu este legată de obiective concrete (cum ar fi asigurarea accesului studenților defavorizați la învățământul superior) și multe țări nu știu dacă populația lor de studenți se diversifică (a se vedea figura 1);
 foarte puține țări [BE (fl), IE, FR, LT, MT, FI și UK (Scoția)] au stabilit obiective de îmbunătățire a accesului la învățământul superior pentru persoanele din grupuri subreprezentate, cum ar fi persoanele din familii cu venituri mici;
 aproximativ jumătate din sistemele europene de învățământ superior au programe de tranziție pentru studenții care nu provin direct din ciclul secundar (BE, CZ, DK, DE, IE, FR, AT, PL, PTSI, SE, SK, UK, IS, HR) și atribuie credite de învățământ superior prin care se recunoaște valoarea învățării anterioare a studenților (există și în ES, IT, LI, FI, NO). Este vizibilă în mod clar diviziunea geografică în ceea ce privește măsurile menite să extindă accesul la învățământul superior, întrucât acestea sunt mai frecvente în nordul și vestul Europei;
 un număr semnificativ de țări nu calculează în mod sistematic ratele de absolvire și/sau de abandon. Printre acestea se numără și țări având politici care vizează păstrarea în structura de învățământ și absolvirea, dar care în mod clar nu dispun de date de bază pentru a analiza impactul acestor politici;
 în majoritatea țărilor, instituțiile de învățământ superior trebuie să prezinte informații cu privire la capacitatea de inserție profesională (de exemplu, rata de ocupare a forței de muncă în rândul propriilor absolvenți, modul în care instituțiile respective dezvoltă competențele de care absolvenții lor au nevoie pentru a-și găsi un loc de muncă) în scopul asigurării calității. Cu toate acestea, informațiile privind cariera urmată de absolvenți sunt deocamdată rar utilizate pentru a elabora politicile privind învățământul superior;

Modificarea bugetului astfel încât să acopere cercetarea, educația, sprijinul pentru întreprinderi și politica de coeziune

Comisia propune să majoreze nivelul creditelor de plată pentru anul 2014 cu 4,738 miliarde EUR pentru a acoperi noile obligații legale în materie de cercetare și inovare, educație și sprijin pentru întreprinderile mici și mijlocii. Trebuie abordate cererile de rambursare mai ridicate introduse de statele membre în cadrul politicii de coeziune, precum și situația dificilă din Ucraina. Comisia propune să utilizeze marjele nealocate de sub plafonul de plăți și să recurgă la un instrument special, și anume marja pentru situații neprevăzute1.
Cu toate acestea, costul net pentru statele membre va fi semnificativ mai redus, și anume de 2,165 miliarde EUR, deoarece Comisia va realiza venituri suplimentare de peste 1,5 miliarde EUR, în principal din amenzile aplicate pentru încălcarea normelor din domeniul concurenței, respectiv de peste 1 miliard EUR din executarea bugetului pe 2013.

Proiectul de buget rectificativ nr. 3 răspunde nevoilor de plăți suplimentare pentru programele UE care au fost consolidate pentru a sprijini redresarea economică a Europei, creșterea economică și crearea de locuri de muncă: Orizont 2020 (cercetare), Inițiativa „Locuri de muncă pentru tineri”, Erasmus+ (educație), COSME (sprijin pentru întreprinderi). În plus, mai multe acte legislative au fost încheiate după adoptarea bugetului pentru 2014 și necesită mai multe credite de plată. În ultimul rând, alte programe necesită alocări suplimentare pentru a se acoperi nevoile de anul trecut.

Propunerea acoperă și politica de coeziune, deoarece sunt necesare aproximativ 3,4 miliarde EUR pentru a face față cererilor de rambursare neobișnuit de ridicate introduse de statele membre, precum și pachetul de sprijin pentru Ucraina (250 de milioane EUR pentru a acoperi plata primei tranșe în iunie 2014).

A 10-a aniversare a reunificării Europei

Data de 1 mai 2014 marchează cea de-a 10-a aniversare acelei mai mari extinderi din istoria UE, care a făcut posibilăaderarea a nu mai puțin de 10 noi state membre, majoritateadin Europa Centrală și de Est.„Uniți, contăm mai mult pe scena internațională; uniți, avemmai multe șanse nu doar să ne apărăm interesele, ci și să nepromovăm valorile”, a declarat președintele Comisiei, JoséManuel Barroso, cu ocazia acestei aniversări istorice.La rândul său, comisarul pentru extindere, Štefan Füle, a afirmat că „aderarea a 10 state membre, la 1 mai2004, ne-a adus tuturor mai multă stabilitate, securitate și prosperitate. Acest proces a reîntregitcontinentul, punând capăt divizării artificiale instaurate în timpul războiului rece”.Extinderea UE către țările din Europa de Est a consolidat democrația, libertatea și statul de drept pentrumulte popoare care au fost nevoite să trăiască în spatele Cortinei de fier. Aderarea la Uniunea Europeanăa fost un semn de speranță într-un viitor mai bun pentru milioane de oameni.După zece ani, Europa este mai puternică, mai bogată și mai sigură, pe plan politic, economic și cultural.Datorită extinderii, UE a devenit cea mai mare piață unică din lume. Intensificarea schimburilorcomerciale între statele membre înseamnă locuri de muncă, investiții și creștere economică. Deasemenea, extinderea a consolidat inflluența Europei pe scena mondială. O Uniune formată din 500 demilioane de cetățeni are un cuvânt mai greu de spus în întreaga lume.

Măsuri împotriva pungilor de plastic poluante

Statele membre vor fi obligate să reducă utilizarea pungilor de plastic obişnuite, care sunt cele mai poluante, cu cel puţin 80% până în 2019, conform propunerilor legislative adoptate de Parlament miercuri. Deputaţii recomandă utilizarea taxelor, a restricţiilor pe piaţă sau măsurile de interzicere. Deşeurile din pungi de plastic reprezintă o mare problemă de mediu, întrucât acestea poluează mai ales cursurile de apă şi eco-sistemele acvatice.

„Deputaţii au votat astăzi pentru a întări în mod semnificativ propunerile legislative ale UE menite să reducă utilizarea pungilor de plastic şi transformarea lor în deşeuri, mai ales pentru a include ţinte obligatorii de reducere la nivel european, precum şi pentru a include cerinţa ca pungile de plastic să nu fie distribuite gratuit. Aşa cum s-a demonstrat în unele state, reducerea semnificativă a consumului de pungi de plastic este realizabilă printr-o politică coerentă. Eliminarea graduală de pe piaţă a acestor pungi este o soluţie la îndemână la problema deşeurilor de plastic răspândinte în mediu”, a spus raportorul Margrete Auken (Verzi/EFA, DK), al cărei raport a fost aprobat cu 539 voturi pentru, 51 împotrivă şi 72abţineri.
Ţintele de reducere: 50% până în 2017, 80% până în 2019
Deputaţii spun că pungile uşoare de plastic, mai subţiri de 50 de microni – marea majoritate a pungilor de plastic utilizate în UE având aceste caracteristici – sunt mai puţin reutilizabile decât modelele mai groase şi devin mai uşor gunoi. De asemenea, ele au o capacitate mai mare de a polua mediul.
Statele membre vor fi obligate să înjumătăţească, cel puţin, consumul lor până în 2017, şi să îl reducă doi ani mai târziu cu cel puţin 80%. Ele vor putea utiliza măsuri cum ar fi taxele, restricţiile pe piaţă sau interzicerile pentru a împiedica magazinele să ofere pungi de plastic gratuit, cu excepţia celor foarte uşoare, utilizate pentru a împacheta alimentele, cum ar fi carnea crudă, peştele, produsele lactate.
Pungile de plastic utilizate pentru a împacheta alimentele de tip fructe, legume şi dulciuri ar trebui înlocuite până în 2019 cu pungi din hârtie reciclată sau biodegradabile şi cu pungi care ar putea deveni compost. Cerinţele pentru ambalaje biodegradabile sau care pot deveni compost ar trebui modificate, spun deputaţii.
Background
În 2010, fiecare cetăţean UE a utilizat, estimativ, 198 de pungi de plastic, dintre care aproximativ 90% erau din cele uşoare; acestea sunt reutilizate mai rar decât pungile mai groase şi sunt mai pasibile să devină deşeu. Într-un scenariu obişnuit, consumul de pungi de plastic este posibil să continue să crească. Conform studiului de impact al Comisiei Europene, peste opt miliarde de pungi de plastic au devenit deşeu în UE în 2010.
Ce urmează
Parlamentul a votat în prima lectură pentru a se asigura că activitatea din acest mandat poate fi continuată de noul Parlament, ca bază pentru negocierile ulterioare cu statele membre.

Acţionează. Reacţionează. Decide viitorul României în Europa.

Acum mai mult decât oricând, viitorul Europei este în mâinile cetăţenilor săi, care sunt aşteptaţi să decidă direcţia Uniunii Europene prin alegerea deputaţilor lor în Parlamentul European, în alegerile europene care se vor desfăşura în toate statele membre ale Uniunii Europene.

Pentru a sărbători Ziua Europei, în contextul apropiatelor alegeri pentru Parlamentul European, care vor avea loc în data de 25 mai în România, Biroul de Informare al Parlamentului European în România invită cetăţenii români să participe în data de 9 mai, în Piaţa Revoluţiei, în rondul din faţa Bibliotecii Centrale Universitare, la un eveniment public în cadrul căruia vor putea afla mai multe despre Parlamentul European, unde îşi vor putea exprima aşteptările pe care le au de la viitoarea legislatură a Parlamentului European şi de la reprezentanţii lor în Parlamentul European, prin participarea la crearea unei expoziţii stradale de mare anvergură.
Totodată, cei interesaţi să participe sunt aşteptaţi cu premii surpriză, pe care le pot primi prin participarea la acţiunile desfăşurate în cadrul evenimentului, în centrul căruia se va afla concursul „E timpul pentru o Europă aşa cum îţi doreşti!”. Participanţii la acest concurs vor trebui să spună cum arată Europa în viziunea lor şi care sunt aşteptările lor. Mai mulţi tineri artişti grafici vor ilustra plastic aceste idei şi le vor include într-o expoziţie deschisă de artă stradală.

În plus, ilustraţiile grafice vor fi ulterior fotografiate şi publicate şi pe pagina de Facebook a Biroului,www.facebook.com/EPIO.Romania, unde vor putea fi votate (prin acordarea de like-uri) în perioada 10 – 14 mai 2014 de către toţi cei interesaţi să susţină ideile participanţilor la concurs. Astfel, primele 3 cele mai votate idei transpuse grafic vor aduce iniţiatorilor săi câte o vizită la Parlamentul European, în Bruxelles.
Bucureştenii sunt aşteptaţi de asemenea în data de 9 mai şi la sediul Spaţiului Public European, care va fi gazda unor activităţi pe tot parcursul zilei, cuprinzând proiecţii fotografice din mai multe oraşe ale Uniunii Europene. Vizitatorii vor fi invitaţi să descopere aceste oraşe şi să afle mai multe informaţii despre acestea prin completarea de quiz-uri, la sfârşitul cărora vor primii premii surpriză.

Şi pentru că o sărbătoare adevărată durează 3 zile şi 3 nopţi, Spaţiul Public European al Reprezentanţei Comisiei Europene şi Biroului de Informare al Parlamentului European îşi aşteaptă vizitatorii şi în data de 10 mai, în cadrul ONGFest (mai multe detalii la http://ongfest.ro/).

În data de 11 mai, Biroul de Informare al Parlamentului European se va alătura Centrului InfoEuropa într-un eveniment în aer liber în Parcul Cişmigiu, intrarea de la rondul cu flori, unde se va regăsi întreaga diversitate a ţărilor care formează Uniunea Europeană, prin organizarea unor standuri dedicate Zilei Europei de către ambasadele ţărilor UE în România.
Vă invităm să fiţi alături de noi pentru a sărbători Ziua Europei!

Bilantul realizarilor Comisiei Europene

Ce a făcut Comisia Europeană pentru dumneavoastră în ultimii cinci ani? Astăzi, Comisia Europeană a publicat un rezumat al celor mai importante beneficii pe care le-a adus cetățenilor și întreprinderilor în acest mandat.
În broșura on-line publicată astăzi, președintele Barroso prezintă principalele realizări din actualul mandat, iar comisarii includ câte trei exemple concrete ilustrând valoarea adăugată pe care Comisia Europeană a adus-o în cadrul fiecărui portofoliu.
Președintele Barroso a afirmat:
„Pentru a ne adapta la schimbări, a fost nevoie să facem schimbări. Dacă cei cinci ani care au precedat actualul mandat al Comisiei au fost marcați de aspecte constituționale soluționate oficial prin adoptarea Tratatului de la Lisabona, ultimii cinci ani au stat sub semnul amenințării crizei financiare și a datoriei suverane. Putem să ne mândrim cu faptul că, în ciuda acestor provocări, am menținut Europa unită și deschisă și că am făcut-o mai puternică pentru viitor.
„Unită”, pentru că am reușit să rămânem împreună și chiar să ne extindem, în pofida presiunilor la care au fost supuse țările noastre. „Deschisă”, pentru că am cooperat cu partenerii noștri internaționali în cadrul G20 pentru a găsi soluții la nivel mondial, am continuat să încurajăm schimburile comerciale în UE și în restul lumii, ca mijloc de dezvoltare economică și ne-am menținut angajamentele față de țările în curs de dezvoltare. „Mai puternică”, pentru că reformele economice necesare sunt acum implementate peste tot în Europa, iar guvernanța noastră economică a fost consolidată, în special în zona euro, pentru a ne adapta mai bine economiile la globalizare.”
Context
Actuala Comisie, alcătuită din 28 de comisari, a intrat în funcție la 10 februarie 2010. Mandatul său expiră la 31 octombrie 2014.

Majoritatea romanilor consideră conditiile de munca din tara drept proaste

Potrivit celui mai recent sondaj, 64% dintre români apreciază condițiile de muncă din propria țară drept proaste, iar 55% consideră că, în plus, ele s-au și înrăutățit în ultimii 5 ani. În același timp, ei sunt mulțumiți în proporție de 75% și, respectiv, 72% în ceea ce privește timpul de lucru și echilibrul între viața profesională și cea profesională.

Acestea sunt doar câteva dintre concluziile referitoare la România din studiul Eurobarometru ce analizează modul în care criza a afectat calitatea muncii în Uniunea Europeană. Condițiile de muncă analizate includ următoarele: timpul de lucru, organizarea muncii, sănatatea și siguranța la locul de muncă, reprezentarea angajaților, relația cu angajatorul.

Sondajul a fost realizat în cele 28 de state membre, între 3 și 5 aprilie 2014. La studiu au participat 26.571 de respondenți din diferite grupuri sociale și demografice, care au fost intervievați prin telefon (fix și mobil), în limba lor maternă.

Rezultatele Eurobarometrului vor constitui o bază de discuție pentru dezbaterile pe tema perspectivelor actuale și viitoare ale acțiunilor UE în ceea ce privește condițiile de lucru, dezbateri ce se vor desfășura la Bruxelles în data de 28 aprilie. Cu prilejul lor, se va discuta despre modalitățile de a dezvolta în continuare o abordare coerentă și orientată spre viitor cu privire la condițiile de muncă din UE, în vederea asigurării unui nivel ridicat de calitate, siguranță și echitate la locul de muncă.