Gustave le Bon s-a nascut in anul 1841, si a fost printre cei mai importanti psiho-sociologi care reusesc sa sintetizeze ceea ce gandesc multimile de toate felurile “exista, fara indoiala, gloate criminale, dar exista deopotriva multimi pline de virtuti,multimi eroice”. Psihologia Multimilor este o carte care merita citita nu numai de cei care studiaza domeniul psiho-sociologic, dar si de acei oameni in care mai troneaza curiozitatea de a descifra un lucru din care fiecare dintre noi face parte voluntar sau involuntar.
Aceasta lucrare se structureaza in trei mari capitole, Cartea I ,II, III. In Cartea I se studiaza carcateristicile generale ale maselor si “pentru ca o multime sa dobandeasca particularitati speciale e necesara influenta unor excitanti(…)”. Le Bon considera ca individul singur difera foarte mult de individul aflat intr-o multime, deoarece multimea ii da sentimentul legitimitatii acetelor sale si de asemenea ii da o putere pe care individual nu ar avea-o. Al doilea lucru pe ca G.le Bon il discuta este despre sentimentele si etica maselor. Multimile sunt impulsive, mobile si irascibile iar aceste caracteristici sunt sustinute de catre autor prin exemple cu care toti suntem de acord daca stam si analizam sau chiar daca ne anlizam. Oamenii care formeaza o multime sunt usor de influentat de catre un lider puternic, multimile sunt naive si usor de sugestionat. Al treilea subcapitol se refera la ideile, gandirea si imaginatia maselor “neputand gandi decat prin imagini, masele nu se arata impresionate decat de imagini. Numai acestea(…) le seduc ori le inspaimanta si devin mobilul actiunilor lor”. Capitolul patru vorbeste despre convingerile maselor si formele religiaose pe care le imbraca,evidentiind faptul ca masele adora fiintele considerate superioare , le este teama puterea acestora, accepta neconditionat dogmele impuse de ea, si au tendinta de a-i considera dusmani pe cei care refuza sa le admita.
Cartea a doua vorbeste despre opiniile si credintele maselor,aceasta fiind structurata in patru capitole : 1 Factori indepartati ai credintelor maselor.
2 Factori imediati ai credintelor maselor.
3 Indrumatorii maselor si mijloace de persuasiune.
4 Limite de variabilitate la nivelul credeintelor si opiniilor maselor.
Cativa dintre factorii indepartati ai opiniilor maselor sunt: rasa, traditiile, educatia, iar cei imediati sunt: imaginile, cuvintele, iluziile si ratiunea. Pentru ca un conducator sa poate face fata unei multimi el trebuie sa posede o serie de insusiri cum ar fi prestigiulcare poate comporta doua tipuri de sentimente: teama si admiratia,dar poate exista si fara cele doua.
Alta insusire importanta este capacitatea de a pune o multime in miscare si de a o determina sa comita un act, iar aceasta capacitate este caracterizata cu ajutorul a trei verbe: a afirma, a repeta si a contagia.
Ultima carte,clasifica descrierea categoriilor de mase,urmareste trasaturile particulare ale multimilor. Masele se impart in doua categorii:
1. Mase eterogene: anonime non-anonime (jurii,adunari parlamentare)
2. Mase omogene: secte (ordine religioase), caste ( muncitorii, preoti), clase ( aristocratia,muncitorimea)
Pe Le Bon il intereseaza insa, mai mult, multimile eterogene care pot fi ― asa-zise criminale ,” Cand un prizonier era achitat(de tribunalul lor improvizat), garzile si asasinii il imbratisau plini de efuziune si se aplauda indelung, apoi cu totii se intorceau sa-i omoare pe altii. In timpul masacrului a domnit o veselie necontenita: se dansa si se canta in jurul cadavrelor, erau aduse banci pentru doamne, iar acestea isi manifestau bucuria ca vad cum sunt ucisi aristocratii. Echitatea functiona, de asemenea. La Abbaye, unul dintre asasini s-a plans ca doamnele asezate in spate nu vad bine si ca doar unii dintre cei prezenti au placerea de a-i lovi pe nobili.”― , juratii de la curtea cu jurii,” Astazi alegerea juratilor se afla in mainile consiliilor municipale, care admit sau resping anumite persoane, dupa bunul lor plac, in functie de interese politice si electorale… Vad majoritatea celor selectati sunt comercianti mult mai neinsemnati decat cei desemnati odinioara pentru aceasta insarcinare, sunt marunti functionari ai administratiilor. Multi dintre ei manifesta zelul neofitului si al oamenilor de bine, si situatia este adesea jenanta – spiritul juratilor nu s-a schimbat: verdictele lor raman aceleasi.”―masele electorale,” Cand unul dintre organizatori a rugat asistenta sa numeasca un presedinte, furtuna s-a dezlantuit. Anarhistii sar pe scena si iau biroul cu asalt. Socialistii il apara cu inversunare – se izbesc unii de altii, isi arunca vorbe grele, un cetatean se retrage cu ochiul umflat.”― adunarile parlamentare,” Tabloul poate parea sumbru si ,totusi,este exact. Adunarile parlamentare surescitate si hipnotizate indeajuns, prezinta aceleasi caracteristici. Ele devin o turma maleabila si docila prada impulsurilor.”
Inchei printr-o afirmatie care ar trebui sa ne faca sa reflectam la noi,la noi insine dar si in cadrul omenirii,dar mai ales la ceea ce va urma: “Civilizatia mai poate parea inca stralucitoare, caci si-a pastrat fatada cizelata de un indelungat trecut, dar, in realitate nu mai este decat un edificiu scorojit pe care nu-l mai sustine nimic si care, la cea dintai furtuna,se poate prabusi.”
Bucurati-va de carte!
CrissDinu's Blog 