Visare.. (IV)

Citind ce mi-ai spus mi-am adus aminte sa scriu…si sa visez…

Tu esti eu si eu sunt tu..avem parte de bucurii duble, dar si de dureri duble. Cum iti ziceam si alte dati, sufocarea a luat locul respiratiei usore de cand ne iubim, tocmai pentru ca atat iubirile cat si durerile sunt de neimaginat..au o forta nebanuita si un impact care ne cutremura de fiecare data..

O iubire atat de mare incat ne ineaca precum valurile marii involburate, dar frumusetea acestui lucru este ca reusim mereu sa ne salvam..si mai de fiecare data ne salvam impreuna..tu esti salvarea mea…la fel cum esti durerea cea mai apriga…ma poti ingropa sau ma poti ridica…

…si visul asta sper sa nu se termine niciodata..:X

Reclame

Visare.. (III)

Iar „ne-am” visat aseara..eram amandoi, dar de fapt eram doar unul, respiram in acelasi moment, ne miscam simultan ca intr-o oglinda… totul era plin de iubire, fiecare gest, fiecare respiratie, fiecare privire…Orice atingere ne electriza, orice cuvant se transforma intr-un fior…

Dorul este prezent chiar si atunci cand suntem impreuna..cred ca asta e supremul..sa-ti fie dor de cineva cu care esti acum doar pentru ca stii ca peste ceva timp nu vei mai fi impreuna cu el..Dorul acesta nu trece niciodata, este mereu prezent – cand doare, cand creeaza placere – ..stim amandoi, insa, ca lipsa lui ar deveni un chin…

Din cand in cand pe drumul nostru cu sens unic, descoperim adevaratii noi…sapam adanc in sufletul fiecaruia si descoperim comori care n-au mai fost descoperite si care ne dau puterea de a merge mai departe atunci cand apare un obstacol… Tu ma atingi cu o raza din soarele tau, eu te alint cu o raza din soarele meu si uite asa ne luminam calea unul altuia…

Fericirea isi arata alte fete, pasiunea isi schimba intelesul, frumusetea primeste alte interpretari…totul ia alte intorsaturi si nimic nu mai seamana cu ceea ce cunosteam noi. Ce e cel mai important este ca ne descoperim pe noi, descoperindu-ne unul pe celalalt…eu ma transform in tu si invers si in sfarsit „NOI” capata alta valoare..acea valoare veritabila si profunda:)

Visare… (II)

Iar am avut un vis… este..magie?

„…eram tot noi doi si traiam sentimente de dor..la cea mai inalta intensitate..fiecare in coltul sau de lume.. La un moment dat dorurile noastre s-au intalnit si s-au unit..si s-a nascut un dor imens care a acoperit intreaga lume ca un nor cumulonimbus care genereaza averse cu tunete si fulgere..asa e si iubirea noastra..plina de pasiune si racoritoare ca o ploaie de vara…

Dupa intalnirea dorurilor noastre, ne-am intalnit si noi…si ciocnirea a fost..violenta..au fost vuiete, zgarieturi si muscaturi..am fi facut orice sa-l simtim pe celalalt aproape..ne-am fi dizolvat unul in celalalt daca s-ar fi putut…

Dupa un timp, credeam amandoi ca se va termina furtuna…era ceva firesc sa se termine, cu toate acestea nu s-a terminat nici macar cand ne-am despartit…acum dorurile noastre stau sa se intalneasca iar… si noi asteptam sa ne revedem…”